La un moment dat, Bulă ajunge într-o mare criză de bani. Se gândi să meargă la vecinul lui evreu Itic, şi să-i ceară 2 lei, că împrumut până la primăvară.
Itic îl ascultă atent,apoi îi zise:
-Bine, îţi dau 2 lei împrumut până la primăvară, dar îmi laşi toporul că zălog, şi la primăvară îmi dai 4 lei înapoi, altfel nu ne învoim. E bine?
Mai de voie mai de nevoie, într-un final Bulă se învoi. Lasă toporul că zălog, luase banii, şi da să plece
Însă Itic îl strigă:
-Băi Bulă! Ia fi atent la mine, la ce m-am gândit. La primăvară ştiu că o să-ţi fie greu să-mi dai înapoi cei 4 lei, întrucât iarnă e lungă şi grea, aşa că ştii ce? Ia da tu acum 2 lei înapoi, şi la primăvară nu îţi mai rămâne de dat decât 2 lei, ce zici, o să-ţi fie mai uşor?
Bulă se gândi puţin, şi recunoscu în sinea lui, că Itic are dreptate, şi că uite e un vecin adevărat, aşa că se învoi, îi dete înapoi cei 2 lei, şi pleca acasă, ceva mai uşurat.
Însă pe drum tot calcula:
-Hmmm! Bani nu am, topor nu am, însă m-am ales cu o datorie de 2 lei, şi totuşi nu a fost nimic în neregulă…
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu